Când o avalanșă l-a ucis pe alpinistul Nirmal Purja, prietenii săi s-au confruntat cu cea mai dificilă misiune dintre toate

În timp ce își croia drum pe panta înghețată către două trupuri, Mingma Gyalje Sherpa știa că prietenii săi nu mai erau în viață.

Cei trei urcaseră împreună pe cele mai înalte vârfuri ale lumii, sub ceruri limpezi de munte și în mijlocul unor furtuni de zăpadă periculoase. Nirmal Purja și Kili Pemba Sherpa erau doi dintre cei mai puternici alpiniști pe care Mingma G îi cunoscuse vreodată.

Însă, în iulie, o avalanșă a măturat Broad Peak din Pakistan atunci când cei doi urcau spre vârf, înghițind totul în calea sa.

Imaginile realizate cu drona păreau clare: nimeni nu supraviețuise.

Și totuși, pe măsură ce se apropia de combinezoanele pufoase fluorescente, care contrastau puternic cu zăpada, Mingma G nu-și putea alunga sentimentul că prietenii săi îl așteptau.

„Le-am spus: «E în regulă. Nu mai trebuie să stați aici, în frig.»”

Vorbind cu BBC la Islamabad, el își amintește momentul teribil în care a ajuns la trupurile lor.

Ținându-l în brațe pe unul dintre ei, a făcut o promisiune: „Sunt aici ca să vă duc acasă.”

Mingma G și Nirmal Purja s-au întâlnit în Pakistan în 2021, când au făcut parte din prima echipă care a ajuns pe vârful K2, al doilea cel mai înalt munte din lume, pe timp de iarnă.

Mingma G auzise de Nirmal, cunoscut și sub numele de Nims, datorită documentarului său de pe Netflix, 14 Peaks („14 Vârfuri”) , în care acesta arată cum a reușit să urce pe cele mai înalte 14 vârfuri din lume în puțin peste șase luni.

Deși ambii erau alpiniști pasionați din Nepal, cei doi urmaseră căi diferite.

Mingma G provenea din comunitatea Sherpa și își construise reputația de ghid montan de-a lungul a 20 de ani. Nims a fost soldat Gurkha și militar în Forțele Speciale Britanice și a devenit rapid unul dintre cei mai cunoscuți alpiniști din lume.

Mulți îl vedeau pe Nims ca pe un alpinist extraordinar care a contribuit la recunoașterea internațională a alpiniștilor nepalezi într-un domeniu dominat de străini. Dar el a avut și critici: aceștia spuneau că era prea preocupat de recorduri și de promovarea expedițiilor sale către un public tot mai numeros de pe rețelele de socializare.

În 2024, The New York Times a publicat acuzații de comportament sexual necorespunzător formulate de două femei, pe care Purja le-a respins ferm prin intermediul avocatului său de la acea vreme, care a declarat că acuzațiile erau „false și defăimătoare”. Purja a negat din nou acuzațiile într-un interviu amplu, acordat la scurt timp după aceea.

Înainte ca Mingma G să-l întâlnească pe Nims, nu era sigur ce să creadă despre el: „La început, aveam impresia că era foarte arogant.”

Dar acest lucru s-a schimbat atunci când drumurile lor s-au intersectat în urmă cu cinci ani, ca rivali în drumul spre K2. Ei au decis până la urmă să urce muntele împreună și să împartă recordul. Mingma G spune că l-a considerat pe Nims „o persoană foarte generoasă, una dintre cele mai minunate persoane pe care le-am întâlnit”.

De-a lungul anilor, cei doi s-au întâlnit pe diferiți munți din întreaga lume: Nims „era mereu pe Everest”.

În această vară, cei doi s-au întâlnit din nou, mergând spre lanțul Karakorum, înainte de a se despărți pentru ascensiuni diferite. Nims s-a îndreptat spre Broad Peak, iar Mingma G spre K2, doi munți situați la aproximativ 8 kilometri unul de celălalt.

Nims i-a cerut lui Mingma G să mai aștepte o zi pentru a se putea întâlni încă o dată înainte de a porni în aceste misiuni separate, dar acea întâlnire nu a mai avut loc.

„Acesta a fost ultimul lucru pe care mi l-a spus. Încă regret acest lucru.”

Pe 30 iulie, „am avut vreme perfectă, soare, fără vânt”, spune Mingma G.

La acel moment, el conducea o echipă care urca pe K2. Echipa de alpiniști a lui Nims se alăturase altora pentru a forma un grup mai mare, de 10 persoane, care urcau spre Broad Peak.

La ora 08:30, Mingma G a vorbit cu Kili Pemba Sherpa, cunoscut mai ales sub numele de Kilu. Acesta era un prieten din copilărie și un alpinist experimentat din grupul lui Nims. Condițiile de zăpadă păreau bune, spusese Kilu, iar cei doi au convenit să vorbească din nou când aveau să ajungă în următoarea tabără de pe munții pe care îi urcau.

BBC a stat de vorbă cu doi drumeți experimentați care i-au văzut pe alpiniști escaladând Broad Peak. „Îi încurajam”, spune unul dintre ei. El le-a făcut o fotografie pe versant, unde apăreau ca niște siluete mici pe fundalul zăpezii.

Grupul și-a continuat ascensiunea. Însă, la mai puțin de o oră mai târziu, s-a auzit „un zgomot puternic, ca de tunet”, spune celălalt drumeț: „o avalanșă uriașă, care a pornit din vârf și a coborât pe ambele versante ale Broad Peak”.

„Speram și ne rugam ca alpiniștii să fie deasupra avalanșei”, continuă primul drumeț. Dar nu mai puteau vedea siluetele de pe versant.

Ghidul celor doi drumeți a informat tabăra de bază despre ceea ce observaseră.

Cauza avalanșei este încă investigată, însă Clubul Alpin din Pakistan a declarat pentru BBC că, deși la începutul acelei săptămâni ninsese abundent, cercetările preliminare sugerează că avalanșa a fost provocată de prăbușirea unei plăci de gheață, fără legătură directă cu ninsoarea.

Până la sosirea lui Mingma G în următoarea tabără de pe K2, echipa sa nu mai primise niciun semn de la alpiniștii de pe Broad Peak. Nu au intrat în panică deoarece alpiniștii își opresc adesea radiourile pentru a economisi bateria.

Dar ceva îl neliniștea.

Unul dintre alpiniștii de pe Broad Peak, Wang Zhong, era un prieten apropiat și client al său. În mod normal, acesta îi trimitea lui Mingma G mesaje prin dispozitivul său de urmărire prin satelit Garmin, pentru a-l anunța că a ajuns în siguranță în tabăra următoare. Dar nu venise niciun mesaj de la el.

La mii de metri mai jos, ghidul montan pakistanez Waqar Ali spune că și el încerca să contacteze grupul, dar fără succes. A crezut că probabil dormeau, pregătindu-se pentru încercarea finală de a ajunge pe vârf în acea noapte.

Dar până la ora 15:00, nimeni din tabăra de bază nu reușise să ia legătura cu grupul de pe Broad Peak.

Mingma G se afla la 7.300 m altitudine pe K2, unde comunicațiile erau dificile.

Echipa sa a început să îi contacteze pe oficiali, pe membrii familiilor, persoane de contact din Kathmandu și pe oricine ar fi putut fi în contact cu alpiniștii.

El spune că era probabil în jurul orei 20:00 atunci când au aflat pentru prima dată că datele de altitudine de pe dispozitivele de urmărire ale alpiniștilor de pe Broad Peak scăzuseră dramatic: unul dintre ei coborâse aproximativ 1.600 de metri.

Era prea târziu pentru a urca și prea întuneric pentru a trimite o dronă, așa că a decis să aștepte răsăritul. „Aveam speranță”, spune Mingma G. Mai ales pentru Kilu și Nims, care erau „experimentați și puternici din punct de vedere fizic”.

În dimineața următoare, la prima oră, a fost trimisă o dronă în zonă, iar la scurt timp operatorul le-a transmis un mesaj prin radio. Drona reperase trupuri mai jos pe munte. Părea că nu existau supraviețuitori.

„Am încremenit”, își amintește Mingma G, vorbind cu o voce joasă.

Nu era pregătit să accepte că pierduse atât de mulți prieteni dragi în același timp.

„Poate că încă simțeam că ar putea fi cu toții în viață și că aveau nevoie de cineva care să îi ajute să coboare. Asta îmi era în suflet și în minte.”

Mai târziu în acea zi, Mingma G și-a anulat expediția pe K2.

Ajuns la baza Broad Peak împreună cu un alt alpinist, Waqar a izbucnit în plâns înainte de a începe dificila operațiune de recuperare a trupurilor.

Ei au recuperat trupul lui Nadhira Al Harthy, prima femeie din Oman care a urcat pe Everest, și pe cel al lui Pur Bahadur Gurung, un alpinist nepalez care ajunsese pe 12 dintre cele 14 cele mai înalte vârfuri ale lumii.

Însă pe munte mai rămăseseră trupuri, iar Mingma G era hotărât să-și aducă prietenii acasă.

Când i-a sunat pe soția și pe cumnatul lui Nims pentru a le da cumplita veste, el spune că acestora le-a fost greu să creadă ce auzeau. Soția lui Kilu „nu a putut spune mare lucru, dar mi-a zis: «Nu-l lăsa pe fratele tău pe munte.»”

Organizarea etapelor următoare ale misiunii de recuperare a fost complicată.

Alpiniștii care urcaseră pe K2 împreună cu Mingma G erau afectați de cele întâmplate, spune el, și se confruntau cu presiuni din partea familiilor să se întoarcă acasă.

Apoi au apărut provocările logistice. Pe baza imaginilor surprinse de dronă, Mingma G a considerat că trupurile ar putea fi recuperate cu ajutorul unui elicopter și al unei frânghii cu cablu lung, însă spune că i s-a transmis că acest lucru nu era posibil. „În Nepal ar fi durat cam două minute”, spune el.

Armata pakistaneză, care ar fi pus la dispoziție elicopterele, nu a răspuns întrebărilor adresate de BBC. Clubul Alpin din Pakistan spune că o solicitare făcută la 1 august a fost aprobată, însă vremea nefavorabilă a făcut imposibilă executarea operațiunii timp de mai multe zile.

Mai rămânea o singură opțiune pentru Mingma G: o operațiune de recuperare efectuată pe jos.

La 1 august, spune Mingma G, echipa sa de recuperare a pornit în căutarea a patru trupuri pe care credeau că le văzuseră în imaginile realizate de dronă: cele ale lui Nims, Kilu, Zhong și cel al unui alt alpinist numit Nima Sherpa. Trupul lui Gyaljen Sherpa avea să fie descoperit în apropiere.

Deoarece versantul era atât de instabil, exista riscul de căderi de pietre și de alte avalanșe. O echipă mai numeroasă ar fi putut duce la un număr mai mare de victime, însă unei echipe mai mici i-ar fi fost greu să coboare trupurile de pe munte.

În momentul în care echipa de recuperare a ajuns la trupuri și a început să le coboare cu ajutorul frânghiilor, el spune că o altă avalanșă a lovit zona.

Torentul de zăpadă a trimis unul dintre trupuri până la baza muntelui. Alte trei, inclusiv cel al lui Nims, au ajuns într-o poziție mai periculoasă, în centrul unui versant cu piloni mari de gheață glaciară, balansându-se precar de o parte și de alta.

Dacă oricare dintre aceștia s-ar fi prăbușit în timp ce echipa încerca să ajungă la trupuri, masa de gheață i-ar fi putut lua cu ea.

Echipa avea nevoie de un nou plan. Pe măsură ce zilele treceau, unii membri au început să plece. Numărul lor a scăzut de la nouă la șase, apoi la patru.

Având în vedere cât de periculos era versantul, grupul a decis ca Mingma G să rămână în urmă și să monitorizeze situația cu ajutorul dronei, oferindu-le instrucțiuni celor trei alpiniști. Operațiunea istovitoare a durat între cinci și șase ore, dar în cele din urmă au reușit să coboare trupurile de pe versant.

Momentul în care Mingma G și-a văzut pentru prima dată prietenii pe munte încă îl bântuie.

Nims și Kilu își acoperiseră fețele cu jachetele, iar Mingma G crede că ei văzuseră avalanșa mortală apropiindu-se și se pregătiseră. Cei doi erau legați de aceeași frânghie, cu picioarele înfășurate în ea.

Mingma G crede că este posibil ca ei să se fi lovit unul de celălalt în timpul căderii, și se teme că acest lucru, mai degrabă decât căderea propriu-zisă, le-a provocat moartea.

„Nu au căzut atât de mult, aproape 500 de metri. Dar, din păcate, cred că s-au lovit foarte tare unul de celălalt. Dacă nu ar fi fost legați de frânghie, poate că Nims și Kilu ar fi avut o șansă să supraviețuiască.”

Echipa a coborât trupurile de pe munte. Acestea au fost transportate cu elicopterul în orașul apropiat Skardu, apoi în capitala Islamabad și, în cele din urmă, au ajuns acasă, la familiile lor.

Trupul alpinistului pakistanez Sohail Sakhi a fost găsit câteva zile mai târziu, la fel ca și trupul alpinistei americane Mallory Geis. Trupul alpinistului nepalez Nawang Thindu Sherpa rămâne pe munte.

Familia lui Nims spune că este profund recunoscătoare „echipei extraordinare conduse de fratele nostru, Mingma G, care a lucrat în condiții extrem de dificile pentru a-l aduce pe Nimsdai acasă”.

Această operațiune de recuperare a rămas întipărită în mintea lui Mingma G. Spune că nu se compară cu nicio altă misiune la care a participat.

Privind înapoi cu profundă tristețe, el simte că sfârșitul carierei sale s-ar putea apropia.

Amintirile cu Kilu și Nims - cei trei cântând împreună în timp ce urcau spre vârful unui K2 înghețat, dar însorit, acum câțiva ani - îl vor însoți întotdeauna.

Dar, spune el, „nu sunt sigur dacă mă ajută, dacă amintirea mă ajută să continui să urc sau mă face să mă opresc”.

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.