De ce îi energizează cofeina pe unii oameni, în timp ce alții abia dacă îi simt efectele

„Cafeaua pur și simplu nu are prea mare efect asupra mea”, spune Emily, în vârstă de 20 de ani, în timp ce iese dintr-o cafenea din centrul Londrei, la ora 18:00, ora locală (20:00, ora României).

„În mod normal, beau două cafele pe zi și poate și o băutură energizantă. Apoi pot să beau cola toată noaptea și să mă simt absolut normal”.

Cu toții avem o prietenă sau un prieten ca Emily: genul de persoană care poate bea un espresso dublu sau chiar o băutură energizantă seara și care, totuși, adoarme fără probleme o oră mai târziu.

Însă, pentru multe persoane, efectele cofeinei se resimt pentru o perioadă mult mai îndelungată.

Așadar, de ce unii oameni pot bea cafea chiar înainte de culcare și pot dormi buștean, în timp ce alții stau treji, privind tavanul?

Ce este, de fapt, cofeina?

Cofeina este, de departe, cea mai utilizată substanță psihoactivă din lume.

În fiecare zi sunt consumate peste două miliarde de cești de cafea, și asta înainte să vorbim despre băuturile de tip cola, energizantele, precum și unele tipuri de ciocolată, gumă de mestecat și suplimente sportive, care conțin și ele cofeină.

Cofeina ne poate face să ne simțim mai vigilenți, poate să ne îmbunătățească capacitatea de concentrare și să combată senzația de oboseală. În cantități prea mari, însă, poate provoca dureri de cap, agitație, palpitații și nopți nedormite.

Conform experților, cofeina nu oferă organismului energie suplimentară, ci ajută la mascarea oboselii.

Ea acționează prin blocarea acțiunii adenozinei, o substanță chimică ce se acumulează în creier de-a lungul zilei și ne face să ne simțim somnoroși.

De ce afectează oamenii în mod diferit?

Un factor esențial este cât timp rămâne cofeina în organism.

După consumul unei cești de cafea, cofeina este absorbită în sânge, de unde ajunge rapid la creier.

În tot acest timp, ea este și descompusă, sau metabolizată, de o enzimă din ficat și apoi eliminată prin urină.

Acest proces de eliminare poate dura între șase și 20 de ore, în funcție de persoană, spune dr. Marilyn Cornelis, profesor asociat de nutriție la Northwestern University din Chicago.

„Este posibil să bei prima ceașcă de cafea și poate să nu simți efectele”, spune ea.

„Dar apoi, două sau trei ore mai târziu, cofeina este încă prezentă în organism și, dacă mai bei și o a doua cafea, acest lucru poate fi suficient pentru a înclina balanța, și începi să te simți puțin anxios.”

Viteza cu care ficatul poate procesa cofeina depinde de o singură genă, cunoscută sub numele de CYP1A2.

În mod interesant, acest lucru ar putea fi influențat, cel puțin într-o anumită măsură, de moștenirea ta genetică.

Un studiu publicat anul acesta a constatat că europenii și sud-americanii tind, în medie, să descompună cofeina mai repede decât alte persoane.

Ce alți factori influențează acest proces?

ADN-ul tău este departe de a explica întreaga poveste. Fumatul (dar probabil nu și vapatul) pare să stimuleze ficatul să descompună cofeina mult mai repede, accelerând procesul cu până la 65%.

Acest lucru ar putea explica de ce fumătorii tind să consume mai multă cafea și de ce persoanele care se lasă de fumat pot constata brusc că ceașca de cafea cu care erau obișnuite are un efect mult mai puternic decât înainte.

Unele antibiotice, pilule contraceptive și alte medicamente prescrise pot avea efectul opus, permițând cofeinei să rămână mai mult timp în organism și prelungind efectele acesteia.

Același lucru este valabil și în timpul sarcinii, când modificările hormonale inhibă enzima hepatică care descompune cofeina.

Apoi mai este și problema toleranței.

Persoanele care consumă cafea în mod regulat devin mai puțin sensibile la cofeină, pe măsură ce organismul se obișnuiește cu această substanță.

Dacă apoi renunți la cafea timp de câteva săptămâni, aceste adaptări la nivelul creierului încep să se inverseze, ceea ce înseamnă că prima cafea băută după această pauză te poate face să te simți neobișnuit de energizat sau agitat.

Ce recomandă experții?

Cercetătorii specializați în somn recomandă adesea evitarea cofeinei cu cel puțin șase ore înainte de culcare.

Conform dr. Lindsay Browning, psiholog și expertă în somn, dovezile sugerează că efectele cofeinei nu se limitează la împiedicarea adormirii, ci pot afecta și calitatea somnului.

„Le sugerez oamenilor să evite cofeina după aproximativ ora 14:00 dacă merg la culcare în jurul orei 22:00”, spune ea.

„Dar o regulă rigidă, aplicabilă tuturor, nu este utilă, pentru că nu ține cont cu adevărat de complexitatea fenomenului și de particularitățile fiecărei persoane.”

NHS, sistemul de sănătate din Marea Britanie, le recomandă femeilor însărcinate să consume mai puțin de 200 de miligrame de cofeină pe zi, echivalentul a aproximativ două căni de cafea la filtru, întrucât studiile au asociat-o cu o greutate mică la naștere și cu alte complicații.

Pentru ceilalți adulți, mesajul principal este moderația, deoarece sensibilitatea la cofeină variază foarte mult de la o persoană la alta.

„Cofeina este relativ sigură”, spune Peter Rogers, profesor emerit de nutriție la University of Bristol.

„Dacă consumi o cantitate foarte mare, începi pur și simplu să te simți agitat și să ai o stare neplăcută și îți dai seama: «Trebuie să mă opresc, nu are rost să continui.»”

Supradozele de cofeină sunt foarte rare, iar intoxicațiile severe implică aproape întotdeauna produse cu cofeină concentrată, în cazul cărora pot fi ingerate câteva grame în doar câteva minute.

Pentru iubitorii de cafea, vestea bună este că acest obicei matinal regulat, deși costisitor, este asociat cu beneficii pentru sănătate.

Deși cercetătorii nu pot demonstra că beneficiile observate se datorează exclusiv cafelei, studii desfășurate de-a lungul mai multor decenii sugerează că persoanele care o consumă cu moderație tind să aibă un risc mai scăzut de a dezvolta mai multe boli grave și ar putea chiar să trăiască puțin mai mult decât cei care nu beau cafea.

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.