Putin, de neclintit, își sporește pretențiile pentru pacea cu Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin prezidează o reuniune a Consiliului Prezidențial pentru Dezvoltarea Culturii Fizice și Sportului la Kremlin, în Moscova, în Rusia, la data de 12 noiembrie 2026.
Legendă imagine, Putin s-a prezentat intransigent și încrezător pe parcursul negocierilor sale cu emisarii Statelor Unite
    • Autor, Steve Rosenberg
    • Rol, Redactor Rusia
    • Relatează din, Moscova
  • Data publicării
  • Timp de lectură: 4 min

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că își dorește o „pace veșnică” pentru Ucraina.

Este vorba despre același președinte rus care a ordonat invazia la scară largă a țării vecine a Rusiei în urmă cu aproape cinci ani și care continuă să respingă ideea unui armistițiu general.

Și care este, în viziunea Moscovei, condiția prealabilă pentru pace?

Kremlinul a specificat-o după negocierile cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner: „O nouă arhitectură pe termen lung a securității indivizibile și a păcii”.

Traducând din limbajul Kremlinului, acest lucru înseamnă că Moscova vrea să modifice sistemul de securitate al Europei într-o manieră benefică Rusiei.

Rusia urmărește ceea ce ar putea să fie cea mai mare schimbare a aranjamentelor de securitate europene de la sfârșitul Războiului Rece.

Kremlinul a readus în discuție controversata sa propunere din decembrie 2021 – „proiectele de tratate” cu Statele Unite și cu NATO. Acestea urmăreau să înfrâneze extinderea alianței militare spre est, oferind Moscovei garanții ferme potrivit cărora, de exemplu, nu li se va permite niciodată Ucraine și Georgiei să adere. Totodată, aceste tratate ar presupune și retragerea infrastructurii militare NATO din țările din Europa Centrală și de Est care au devenit membre ale alianței în urma dizolvării Uniunii Sovietice.

Anterior, liderii occidentali au respins astfel de cereri drept un ultimatum rusesc inacceptabil. Două luni mai târziu, Moscova a lansat invazia la scară largă a Ucrainei.

„Proiectele de tratate” au fost puse la sertar. Acum sunt scoase din fișetul geopolitic și sunt citate din nou de către Kremlin.

Mai mult, Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pe probleme de politică externă, a sugerat că Moscova este pe cale să „adauge anumite noi cerințe” pe lista sa de revendicări, având în vedere eforturile Occidentului „de a provoca o înfrângere strategică Rusiei”.

Acest lucru nu înseamnă, desigur, că puterile occidentale vor accepta aceste condiții.

Dar faptul că chestiunea securității europene figurează acum pe agenda discuțiilor despre Ucraina este perceput aici drept o victorie a Moscovei.

„În decembrie 2021, Rusia a propus în mod activ ca NATO să își reconsidere sistemul de securitate din Europa”, a scris ziarul Komsomolskaya Pravda la începutul acestei săptămâni.

„Aproape că au râs de propunerile noastre.”

„După ce au repurtat o victorie obligând Occidentul să își pună problema securității, diplomații noștri trebuie să obțină o a doua, determinând Occidentul să ia în considerare îngrijorările Rusiei legate de extinderea NATO.”

Clădirea Kremlinului, văzută la Moscova, la data de 28 noiembrie, 2017. În prim-plan se vede vârful unei sculpturi aurite, în timp ce în fundal se vede acoperișul înzăpezit al clădirii Kremlinului.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a descris cererile Rusiei pentru o nouă arhitectură de securitate europeană drept o „capcană” concepută să „abată atenția de la un armistițiu”.

„Ordinea etapelor în negocierile dintre Ucraina și Rusia este importantă”, a scris Kallas pe rețelele de socializare. „Prioritatea ar trebui să fie asigurarea unui armistițiu, urmată de un acord de pace. Abia atunci pot avea loc discuții privind arhitectura de securitate mai amplă a Europei.”

Problema Europei este că, în acest moment, nu are un cuvânt de spus la masa negocierilor.

Moscova nu a avut nicio dorință să-i ofere această oportunitate. I-a criticat cu asprime pe liderii europeni pentru sprijinul lor militar oferit Kievului și pentru poziția dură pe care au asumat-o față de Rusia.

La negocierile de pace de la Abu Dhabi din această săptămână au participat Ucraina, Rusia și Statele Unite.

După discuțiile de la Moscova, Witkoff a indicat faptul că Putin a fost de acord cu ideea ca reprezentanții europeni să se alăture următoarei runde de negocieri de pace din Ucraina.

Însă Kremlinul a semnalat vineri că nu a fost luată o decizie finală privind participarea europeană.

„Odată ce vom înțelege adevăratele lor intenții și disponibilitatea lor de a facilita procesul de pace, atunci va fi posibil să luăm o decizie privind un dialog pe tema Ucrainei într-un format extins”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Și ce se întâmplă cu Putin?

La discuțiile cu Witkoff și Kushner, acesta părea intransigent și încrezător.

E ușor de văzut de ce.

Americanii bat la ușa lui, căutând un acord, iar europenii iau în calcul posibilitatea de a lua legătura cu el. Luna trecută, liderii Norvegiei și Finlandei l-au contactat și l-au sunat.

Și săptămâna viitoare, la Shenzhen, în China, Putin ar putea avea o întâlnire separată cu Donald Trump și cu Xi Jinping în marja summitului de Cooperare Economică Asia-Pacific. Presa rusă îi compară deja cu „Cei Trei Mari” - Stalin, Roosevelt și Churchill - care s-au întâlnit în 1945 pentru a reorganiza Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Și totuși, după aproape cinci ani de război, Rusia a suferit pierderi uriașe pe câmpul de luptă.

Economia rusă este supusă unor presiuni din ce în ce mai mari.

Atacurile cu drone ucrainene continuă să lovească rafinăriile de petrol rusești, stârnind temeri legate de o nouă criză a carburanților.

Dar, până acum, nimic din toate acestea nu l-a convins pe liderul de la Kremlin să pună capăt luptelor.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.